Virgiliu Gheorghe la „Garantat 100%”, despre creșterea copiilor, televizor și internet


Трансформация лица Обамы


10 Sfaturi de combaterea anxietatii.


1. Respectați orele de dormire (8 ore).Atunci cînd nu dormim suficient, ne trezim obosiți și ziua devine  mult   mai stresantă și ca consecință, putem să intrăm foarte ușor în conflict. Lucrurile minusculte sau nesimnificative devin  iritante. Nu ar fi ințelept să stricăm o relație sau să ruinăm ziua din cauza lipsei de somn.     

Psalmul 127:7

2. Nu amîna lucrurile. Amînarea lucrurilor, nu face decît să sporească anxietatea.

3. Discuta-ți cu o persoană de încredere. Orce om are nevoie să se descarce, și asta ca să evitați momente neplăcute cu       persoane greșite, mai bine discutați-le cu o persoană în care aveți încredere. Care vă poate asculta fără ca să vă judece și care vă      poate da sfaturi sănătoase. Dacă nu aveți așa persoană de încredere, sau nu sunteți pregătiți să vă deschideți unei persoane , să  știți  că vorbind cu Dumnezeu , rugîndu-vă, vă poate ajuta foarte mult. El cu siguranță vă ascultă și vă poate da un Duh de pace și  putere de a merge mai departe.

 Filipeni 2:20

4. Învață să iubești. Cînd iubești și ierți  nu ai loc și timp pentru frică.

1 Ioan 4:18

5. Mulțumiți-vă cu ceea ce aveți. Mulțumind lui Dumnezeu pentru ceea ce ne-a dat, ne face să prețuim mai mult lucrurile care le      vom căpăta.

 Evrei 13:5 

6. Ascultați muzică creștină care vă place.

1 Samuel 16:23

7. Nu vă îngrijorați în ziua de mîine.

 Matei 6:25

 

8. Pune-ți nădejdea în Dumnezeu. Ca să nu ajungi în depresie și la limita puterilor, aceasta este opțiunea perfectă de a merge mai departe fără ca să te simți anxios. Dumnezeu ține sub control toate lucrurile.

 Psalmul 131:1-3

9. Citește Biblia. Întrebările care îți apar, situațiile în care ești pus sau nu știi cum să procedezi în anumite situații care nu îți dau liniște, răspunsurile le găsești doar în Biblie. Este unicul document dotat cu foarte multă informație la care poți găsi  răspuns la orce întrebare și nevoie pe care o ai.

Psalmi 139:1-23,  12:25

10. Căuta-ți mai întîi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

 Luca 12:31

             

 

Anxietatea


Anxietatea– reprezintă o problemă foarte frecvent întâlnită în viața de zi cu zi. Aproximativ 25% din populație suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumita perioadă a vieții lor. Alți 25% au o anxietate mai puțin severă (ex. frica de șoareci sau păianjeni).
Anxietatea socială– este una dintre cele mai des întâlnite probleme de sănătate mentală şi afectează aproximativ 13% din populaţie.
Anxietatea socială nu este acelaşi lucru cu timiditatea. Persoanelor timide nu le este teamă că vor fi umilite sau puse într-o situaţie penibilă, iar timiditatea nu le împiedică să îsi desfăşoare în mod normal activităţile zilnice. Astfel, individul ajunge sa se simta impovarat, ingrijorat, neodihnit, iritabil si nervos.
Cercetarile empirice precum si experienta clinica demonstreaza ca exista o serie de factori implicati in dezvoltarea anxietatii sociale: factori biologici, factori de mediu, factori familiali, etc.
1. Cauze sociale sau de mediu.
Un rol important il are familia (sau cei apropiati), prin transmiterea unor mesaje care pot deveni „baza” pentru dezvoltarea acestui tip de anxietate (Rapee, Heimberg, Turk, Lerner, 2001). In general, persoanele cu anxietate sociala provin din familii in care parintii (sau alte persoane semnificative) au fost hiper-protective, transmitand astfel mesajul ca persoana nu este suficient de competenta pentru a face fata situatiilor sociale. Totodata, copilul primeste mesajul ca modul in care ceilalti te percep este foarte important („parerea celorlalti conteaza”).Unele persoane pot dezvolta anxietate socială în urma trăirii unei experienţe sociale foarte negative. Pentru copii, astfel de experienţe pot include tachinarea, bătăi şi hărţuiri de către colegi sau un anumit incident extrem de jenant petrecut în public.
Problemele de limbaj sau tulburările de vorbire, desfigurări, abuzul fizic sau sexual, conflictele familiale şi neglijarea pot contribui la dezvoltarea anxietăţii sociale.
2. Cauze psihologice.
Printre factorii psihologici se numără existenţa unei traume emoţionale sau psihologice avută în copilărie sau lipsa unei relaţii
de ataşament corespunzătoare în primii ani de viaţă.
3. Cauze biologice.
Genetice. Studiile de până acum au arătat că anxietatea socială se transmite în cadrul familiei. Nu este însă clar procesul prin care are loc acest fenomen: dacă este vorba de o componentă genetică care se transmite sau de comportamentul anxios care se învaţă prin modelare de la alţi membri ai familiei.
4. Biochimice. Cercetătorii explorează idea că anumite substanţe chimice ale corpului uman ar putea juca un rol în tulburarea anxietăţii sociale. De exemplu, un dezechilibru în creier al neurotransmiţătorului chimic serotonină ar putea fi un factor. Printre alte lucruri, serotonina este implicată în reglarea dispoziţiei şi a emoţiilor. Indivizii cu anxietate socială ar putea fi mult mai sensibili la efectele serotoninei.
5. Neurofiziologice. La nivel cerebral, tulburările de anxietate au fost asociate cu un dezechilibru în cuplarea funcțională dintre amigdală (o structură nervoasă cheie implicată în declanșarea reacțiilor de frică) și cortexul prefrontal (o regiune cerebrală cu rol major în relgarea emoțiilor și comportamentelor). Simplu spus, persoanele cu tulburări de anxietate prezintă o hiperactivare a amigdalei care este slab controlată de cortexul prefrontal, ceea ce le predispune spre reacții exagerate și persistente de frică.
Anxietatea (neurotism) este o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz. Tulburările de anxietate sunt foarte frecvente și afectează 14% din populație. Acuzele pacienților sunt de natură fizică, ei nefiind conștienți că la baza problemelor apărute stă anxietatea.Un lucru e cert:

                                                        „Dragostea desavirsita izgoneste frica” (1 Ioan 4:18).

Riscurile soțiilor de Luigi Mițoi


Copiii învață ce trăiesc


Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de critică,va învăța să condamne.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de ostilitate, va învăța să lupte.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de ridiculizare, va învăța să fie timid.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de rușine, va învăța să se simtă vinovat.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de toleranță, va învăța să fie răbdător.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de încurajare, va învăța să fie încrezător.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de laudă, va învăța să aprecieze.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de onestitate, va învăța să fie drept.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de siguranță, va învăța să aiba credință.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de aprobare, va învăța să se placa pe sine.

Dacă un copil trăiește într-o atmosferă de acceptare și prietenie, va învăța să găsească dragoste în lume.

 

                                     (Anonim)

 

Are home-schooled children smarter?


Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.